Industria IT din România reprezintă unul dintre cele mai prospere sectoare economice, înregistrând în anul 2019 o cifră de afaceri de aproape 6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 5,5% din Produsul Intern Brut al țării. La nivel geografic, Bucureștiul contribuie cu 63% din venituri, regiunea de Nord-Vest cu o pondere de 18%, regiunea de Vest cu 5%, zona Centrală cu 6%, cea de Nord- Est cu 5%, iar restul de 3% fiind împărțit de regiunile Sud, Sud- Est și Sud- Vest.

În ceea ce privește evoluția pieței IT din ultima decadă, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) în anul 2018, indică un număr de peste 115.000 de angajați în industria IT în România. Totodată, evoluția procentuala a cifrei de afaceri, a profitului net, dar și a numărului de angajați ale celor mai mari companii de tehnologie din România în perioada 2009- 2019 au crescut semnificativ.

Firmele cu capital străin ce activează în România reprezintă 10% din numărul total al companiilor din industrie, acestea generând 73% din veniturile pieței, în timp ce firmele românești generează aproximativ 27% din totalul pieței. Un factor problematic în ceea ce privește dezvoltarea industriei IT în România îl reprezintă faptul ca circa 78% din piața este utilizată ca exporturi conform Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), înregistrând creșteri semnificative comparativ cu anii 2017 (65%) și 2018 (72%).

Această tendință vine pe fondul unei piețe interne subdimensionate, cauzată de gradul mic de digitalizare al administrației, respectiv a adoptării tehnologiei la scară foarte mică în companiile românești, comparativ cu media UE. România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru anul 2020.

Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani.

România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. 49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare. România este bine poziționată în ceea ce privește absolvenții TIC, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toți absolvenții (media UE: 3,6%); cu toate acestea, în ceea ce privește serviciile publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, performanța României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.

Contextul pandemiei de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra pieței IT din România atât din punctul unor indicatori societali importanți, cât și din punctul de vedere al utilizării serviciilor de internet de către cetățeni. Printre măsurile luate de Ministerul Sănătății se numără crearea unei aplicații pentru centralizarea datelor medicale referitoare la situația coronavirusului. Totodată s-a realizat un site web unde societățile comerciale sa poată transmite electronic documentația referitoare la șomajul tehnic. Deși România ocupă o poziție avansată în ceea ce privește dotarea cu fibra optică, o viteza de internet foarte ridicată si locul 14 la nivel european privind utilizarea rețelelor 5G, a rămas în urmă în ceea ce privește indicii referitori la competențele digitale și digitalizarea întreprinderilor și a serviciilor publice.

Din punct de vedere economico- social, 2 aspecte au fost foarte vizibile odată cu apariția pandemiei la nivel național în domeniile privind tehnologia informațiilor și a comunicațiilor și a dezvoltării segmentului de software și servicii.

1. Evoluția salarială a angajaților din domeniul IT a înregistrat o creștere odată cu intrarea în starea de carantină din luna martie 2020. Acest lucru s-a datorat trecerii companiilor pe un model de lucru preponderend online, iar pentru implementarea unor platforme specializate, pentru un control ridicat al rețelelor utilizate, dar și al securității cibernetice, cererea de specialiști IT a crescut, acest lucru generând creșteri salariale considerabile. Conform Institutului Național de Statistică (INS), s-a înregistrat o creștere de 10% a salariului net mediu, observându-se un salt de la 7488 de lei la 8289 în decursul unei singure luni calendaristice, luna iulie a anului 2020 aducând o ușoara nivelare a salariilor înregistrându-se valoarea medie la nivel național de 7910 lei per angajat. Totodată această nivelare reprezintă o creștere de 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.

2. Adoptarea accelerată de către companii a conceptului de Work From Home a adus modificări neașteptate la nivel de digitalizare a întreprinderilor, dar și reduceri semnificative în privința costurilor fixe și variabile a firmelor. Conform informațiilor oferite de Eurostat, în anul 2018 România ocupa penultimul loc la nivel european în ceea ce privește lucratul de acasă cu un procent de 0.4%, fiind urmată de Bulgaria cu un procent de 0.3%. Deși pandemia a adus o penetrate a pieței de muncă remote de 20% în România, acest procent este cel mai mic la nivel european, pe primele poziții aflându-se Finlanda (60%), Luxemburg (peste 50%), Țările de jos (peste 50%), Belgia (peste 50%) și Danemarca (aproape 50%), media europeana situându-se la 37%.

Printre avantajele lucratului de acasă se numără reducerile de:
– costuri cu chiria pentru birouri;
– costuri cu decontări precum Uber, Bolt, etc;
– costuri pentru întâlniri de business;
– recrutarea, indiferent de localitate fiind mult mai ușoară acoperirea deficitului de personal.

Ca dezavantaje putem menționa:
– supravegherea și controlarea mai sinuoasă a securității datelor;
– majorarea costurilor cu logistica IT;
– creșterea complexității metodelor de gestionare a angajaților.

La momentul actual, deși România experimentează o nevoie anuală de aproximativ 15.400 de specialiști în domeniul IT în timp ce universitățile furnizează numai 9500 de absolvenți în acest domeniu, putem observa un potențial de dezvoltare ridicat al pieței urmărind aspecte precum faptul că 98% dintre specialiștii IT români vorbesc cel puțin o limbă străină, România se situează pe locul 6 în Europa ca număr de specialiști IT, iar în ultimii ani, țara noastră a fost sursa atât a unora dintre cele mai bune echipe de robotică la nivel global în competiții precum Infomatrix și First Tech Challenge, cât și în cazul olimpiadelor balcanice, europene și internaționale de informatică.

Printre soluțiile ce ar putea fi recomandate în vederea dezvoltării industriei IT în România putem enumera creșterea numărului de absolvenți, implicarea companiilor în furnizarea de cursuri/workshop-uri în cadrul universităților, atât cu scopul pregătirii pentru o angajare ulterioară, cât și pentru a oferi o perspectivă asupra importanței înțelegerii instrumentelor ce pot fi utilizate în mediul online pentru diferite arii ale pieței muncii, introducerea unor școli profesionale cu profil tehnologic, reținerea și repatrierea talentelor prin oferirea unor poziții cu responsabilitate mai accentuată asupra unor proiecte antrenante și complexe, adaptarea curriculei universitare la nevoile noilor piețe, cât și încurajarea reconversiei profesionale. Totodată demararea de proiecte ce au în vedere alfabetizarea digitală a cetățenilor se pot dovedi utile atât pentru angajatori din punctul de vedere al diversificării si extinderii activității, cat și pentru persoanele fizice care iși doresc sa obțină un avantaj competitiv în contextul dinamicității vremurilor.

O mare parte a companiilor active la momentul actual se orientează către digitalizarea activității, atât ca o modalitate de combatere a situației pandemiei, cât și pentru pregătirea angajaților în vederea unor posibile noi metode de extindere a activității. Dacă dorești să obții un avantaj competitiv semnificativ și să iți maximizezi șansele de implementare a noilor strategii de management și digitalizare a serviciilor, contactează echipa Idea Perpetua, care te poate ajuta prin metode eficiente să implementezi un model optim de management și digitalizare pentru afacerea ta.

Contact