Social Media la limita dintre etică și business | Idea Perpetua
title
 

Social Media la limita dintre etică și business

Timp de citire: 5 minute

 

Din punct de vedere al evoluției folosirii Internetului la nivel global, ultimul deceniu a aparținut platformelor de servicii Social Media. Printre cele mai impresionante statistici cu privire la creșterea consumului de Social Media se numără triplarea utilizatorilor, de la aproximativ un miliard în 2010 la 3,1 miliarde în 2020, precum și creșterea timpului petrecut pe astfel de platforme la aproximativ două ore și jumătate pe zi, în anul 2019. Acest nivel fără precedent de creștere a utilizării platformelor de Social Media a condus, printre altele, la reducerea utilizării altor mijloace media și la schimbări în domeniile de activitate, în implicarea civică și politică și în contextele de confidențialitate și siguranță. În realitate, întreaga sferă a Comunicării a trecut prin schimbări odată cu intensificarea utilizării platformelor de Social Media, aducând în același timp modificări normelor etice și de comportament.

20%1 Miliard

de utilizatori ai platformelor Social Media în 2010

42%2,2 Miliarde

de utilizatori ai platformelor Social Media în 2015

61%3,1 Miliarde

de utilizatori ai platformelor Social Media în 2020

Implicațiile etice pot fi identificate la nivelul modelului de business al companiilor ce gestionează platformele de Social Media. Prin utilizarea platformelor, fiecare dintre noi furnizează date ce includ o varietate de aspecte ce contribuie la realizarea unui profil personal, de la conexiunile pe care le deținem cu alte persoane și locurile frecventate, până la afilierile politice și ideologice. Toate aceste date sunt stocate și prelucrate constant cu ajutorul unor algoritmi ai programelor de inteligență artificială pentru a perfecționa profilul nostru personal care este ulterior folosit pentru marketing eficient. În realitate, clienții platformelor Social Media sunt companiile de publicitate care doresc să beneficieze de cele mai acurate metode de targeting pentru a-și difuza reclamele. Iar aceste metode sunt posibile cu ajutorul datelor strânse de la utilizatorii de Social Media.

O primă întrebare privind etica acestor modele de business poate fi „Este etică vânzarea datelor cu caracter personal?” și are în vedere dreptul la intimitate al fiecărei persoane. Însă, din punct de vedere legal, Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) este cel mai avansat demers al autorităților în direcția protejării „intimității digitale”, iar această lege acoperă doar acele date generale pentru care o companie are obligația de a ne cere consimțământul înainte de a le stoca și prelucra (informații ale cardurilor de credit, înregistrări ale deplasărilor și călătoriilor, afilieri religioase, rezultate ale căutării pe Internet, date bio-metrice furnizate de accesorii inteligente, adrese IP). Datele identificate de algoritmii rețelelor sociale nu se încadrează în categoriile de date protejate prin GDPR, întrucât reprezintă simplele noastre acțiuni de pe platforme: apăsarea unor butoane, timpul petrecut pe platformă, tipurile de postări cu care interacționăm mai des și multe altele.

Acțiunile noastre pe platformele Social Media sunt puternic influențate de designul folosit și actualizat cu regularitate de către companiile care gestionează aceste platforme. Printr-o sinergie perfecționată în mod continuu, designul, funcționalitățile și algoritmii platformelor Social Media contribuie la atingerea aceluiași obiectiv: un timp cât mai îndelungat de interacțiune a utilizatorilor cu platforma în vederea creării unui profil personal cât mai precis, format din o multitudine de date, care să satisfacă nevoia agențiilor de publicitate de a servi reclame exact atunci când sunt șansele mai mari să le vedem și să interacționăm cu acestea. Eficiența acestui sistem și a modelului de business adoptat de către companiile care gestionează platforme Social Media înseamnă pentru publicul larg (consumatorii) un risc accentuat de adicție și de modificare defectuoasă a comportamentului la nivel macro. Un studiu realizat de Statista și Salvați Copiii din anul 2018 indică faptul că în România aproximativ 6% dintre copiii și tinerii din grupa de vârstă 12-17 ani petrec între 5 și 6 ore pe zi utilizând platforma Youtube, iar 26% dintre copiii și tinerii din grupa de vârstă respectivă petrec aproximativ 2 ore pe zi utilizând platforma Facebook. Aplicația socială Snapchat era accesată constant de-a lungul unei zile de aproximativ 13% dintre copiii și tinerii vizați de studiul amintit. Aceste rezultate statistice confirmă pericolul de adicție în utilizarea platformelor Social Media, pe baza căruia pot fi identificate riscuri cu privire la scăderea performanței și productivității în cadrul activităților școlare sau în afara școlii și la dezvoltarea unor simptome de anxietate sau chiar depresie provocate de fenomene precum cyberbullying (agresări în mediul online). La nivelul industriei se poartă numeroase dezbateri privind conceptul de ethical design (designul etic) și aplicarea acestuia în construirea și actualizarea platformelor Social Media în vederea înlăturării caracteristicilor ce creează dependență.

 

O altă modificare a comportamentului ce poate surveni din cauza utilizării platformelor Social Media ia forma radicalizării unui grup în urma răspândirii și asimilării de informații defăimătoare la adresa unor alte grupuri de oameni ori instituții, întrucât sistemele de securitate ale platformelor împotriva discursului care instigă la ură nu identifică astfel de situații de fiecare dată. Utilizate drept mijloace de liberă exprimare, platformele Social Media pot provoca atât mișcări pozitive ale cetățenilor, cât și negative, după cum se consideră de exemplu numeroase cazuri de revoltă violentă ori adunări împotriva unor grupuri minoritare care s-au desfășurat pornind de la discuții purtate pe platformele Social Media. Din punct de vedere al posibilei influențe autoritare a unor state asupra cetățenilor prin intermediul platformelor Social Media, este de reținut faptul că Oxford Internet Institute a raportat în 2019 o statistică îngrijorătoare în care campaniile de manipulare prin Social Media au fost identificate în 70 de țări, fiind orchestrate fie de către guvernele în funcție, fie de către partide politice.

Este greu de imaginat cum astfel de implicații sociale grave au evoluat în urma unor simple procese de scalare a unor afaceri și de perfecționare a unui model de business revoluționar din punct de vedere al eficienței și sustenabilității. Un astfel de proces este cunoscut sub denumirea de growth hacking și este definit de către fondatorul companiei Dropbox, Sean Ellis, drept „un proces de experimentare rapidă de-a lungul experienței clientului cu scopul accelerării creșterii numărului de clienți și a venitului“. În termeni practici, platformele Social Media utilizează acest proces prin introducerea unor caracteristici noi pentru un număr prestabilit de utilizatori, analizând ulterior nivelul de interacțiune al acestora din urmă cu noile caracteristici și nivelul de noi date furnizate prin intermediul actualizărilor respective. Caracteristicile ce determină un timp mai îndelungat de interacțiune și creșterea numărului de utilizatori sunt păstrate și implementate în produsul final, fiind propagate pentru toți utilizatorii platformei și generând rezultate optime pentru companie. Însă, același proces de experimentare poate avea efecte puternice asupra vieții utilizatorilor. Un exemplu cu implicații etice reale este Facebook, care în anul 2010 a introdus pentru 61 de milioane de utilizatori ai platformei un buton intitulat „Am votat” în perioada alegerilor pentru Congresul Statelor Unite și care a provocat astfel o creștere a voturilor cu aproximativ 340.000, întrucât oamenii erau mai motivați să voteze după ce vedeau în dreptul butonului faptul că o serie de prieteni apropiați cu care erau conectați pe platformă deja votaseră.

O altă tendință cu consecințe semnificative prezentă în mediul online la moment și cu preponderență în cadrul rețelelor sociale și a platformelor folosite constant este răspândirea informațiilor false sau fake news (știri false). Provocată de asemenea de capacitatea de liberă exprimare specifică platformelor Social Media, această tendință este amplificată atât din cauza interesului sporit pentru senzațional și ignoranței cu privire la verificarea informației și a faptelor, cât și din cauza designului algoritmilor care, urmărindu-și obiectivul de a crește timpul de interacțiune al utilizatorilor cu platforma, recomandă unei persoane știri și informații din categoria fake news cel puțin cât timp acele știri și informații sunt accesate și distribuite de prieteni conectați sau de mai multe persoane în general. Pe termen lung, propagarea constantă de informații false prin intermediul platformelor Social Media va înmulți situațiile imorale de manipulare și prejudecată.

Luând în considerare toate aceste implicații etice, atât persoanele care utilizează aceste servicii arhi-populare de comunicare online, cât și entitățile responsabile de gestionarea platformelor Social Media se află la intersecția dintre continuarea practicilor care vor dăuna masiv pe termen lung bunăstării consumatorilor sau chiar a societății și reinventarea unui model de business de succes în condiții lipsite de caracteristici contestabile din punct de vedere al moralității.

În mod similar procesului de growth hacking care a condus la creșterea exponențială a unor companii precum Facebook, Airbnb sau Uber, dar cu implicații ulterioare privind etica acestor servicii și a metodelor de atragere și păstrare a utilizatorilor, procesele de creștere a notorietății de brand atât în mediul online, cât și offline, pot fi verificate pentru validarea morală a practicilor de business. Echipa de Consultanți Idea Perpetua aplică profesionalism însoțit de integritate în serviciile prestate și te poate ajuta, ca antreprenor, să asiguri o scalare eficientă a afacerii tale fără riscul compromiterii reputației sau a influențării negative a societății. Contactează-ne folosind butonul de mai jos:

 

Contact

Despre autor:

Octavian C

Octavian Crivăț

Junior Marketing Consultant

Octavian urmează un program de MBA (Master of Business Administration) în cadrul Academiei de Studii Economice din București. În cadrul Idea Perpetua, Octavian implementează proiecte de Consultanță în Antreprenoriat, Consultanță în Marketing Online și Consultanță în Branding. Totodată, Octavian este orientat spre atingerea obiectivelor clienților legate de creșterea cifrei de afaceri, creșterea portofoliului de clienți, dezvoltarea relației cu stakeholderii și creșterea notorietății de brand în mediul online.

 

Publicat la: 2020-10-09 11:04:15

TAGS > , , , ,

Post a comment