Raport Economic Romania 2018

Dinamica macroeconomică externă a anului 2018 se resimte si in Romania cu efecte puternic negative pentru continuarea dezvoltarii economiei tarii. Estimarile pentru urmatorii ani oferite de Fondul Monetar International si World Bank arata incurajator, insa sunt foarte usor de schimbat sub contextul cresterii coruptiei si slabei administratii a situatiilor macroeconomice. Inactivitatea Romaniei in mediul politic extern poate dezechilibra balanta importuri – exporturi, fapt ce poate avea efecte necunoscute asupra comportamentului de consum.

Activitatea Romaniei pentru formarea si cresterea Produsului Intern Brut

Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei in anul 2017 a fost de 216.802 miliarde USD, iar in 2018 s-a inregistrat un PIB de 233.065 miliarde USD, reprezentand o crestere de aproximativ 7.5%. Fondul monetar international estimeaza un PIB de 250.079 miliarde USD pana la finalul anului 2019. Reprezentata de aceste data Romania se claseaza pe locul 18 in Europa dupa valoarea PIB-ului, reusind sa se mentina si in 2018 peste Portugalia, Cehia si Ungaria. Dupa ce in 2017 Romania a subclasat Portugalia, valoarea PIB-ului s-a apropiat foarte mult de cel al Greciei. Daca acelasi ritm de majorare se mentine atunci exista posibilitatea ca Romania sa mai avanseze o pozitie in topul tarilor cu cel mai valoros PIB.

Industria care are cea mai mare pondere la formarea PIB-ului (23.7%), a prezentat o majorare a volumului de activitate de 4.1%. Agricultura, silvicultura si pescuitul, prezinta o pondere mai redusa la formarea PIB-ului (4.4%), insa a inregistrat cea mai semnificativa crestere a volumului de activitate dintre toate ramurile economiei, anume 9.9%. Acest lucru poate fi pus pe seama diferitelor stimulente oferite de stat pentru implicarea in acest domeniu de activitate, dar si siguranta cererii pentru produse si servicii pe care aceasta industrie o ofera investitorilor si antreprenorilor in contextul degradarii conditiilor economice. In plus, cresterea este dublata de introducerea in masa in circuitul economic a lemnului in urma exploatarii forestiere.

Industria IT&C in Romania creeaza anual peste 95 000 de specialisti in domeniu, dispunand de un nivel avansat de engleza si actualizati la piata de munca din Europa. Acest lucru a generat interesul investitorilor straini, care au recunoscut avantajul serviciilor IT&C romanesti, comparativ cu restul Europei. In conformitate cu aceste tendinte, in 2018, aceasta industrie a cunoscut o majorare a volumului de activitate de 7% in contributia PIB-ului.

Constructiile au avut o contributie negativa la cresterea PIB-ului (fiind si singura ramura cu contributie negativa), ca urmare a reducerii volumui de activitate cu 5.6%. In plus impozitele nete de produs, cu o pondere de 9.5% la formarea PIB-ului, au prezentat o majorare a volumului de activitate de 10.1%.

Cand vine vorba de contributia categoriilor de utilizari la formarea si cresterea PIB-ului in anul 2018 fata de anul 2017, observam ca formarea si cresterea PIB-ului s-a bazat pe cresterea consumului intern al populatiei, in timp ce exporturile nete de bunuri si servicii au scazut cu 3.3%. Acest deficit a fost suplinit de cresterea impozitelor.

PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 8.04% in 2018 fata de 2017, ajungand la valoarea de 11 933.42 USD. Fondul Monetar International estimeaza o continua crestere a acestui indicator si in 2019, si in 2020.

Oficiul National al Registrului Cometului (ONRC) confirma ca in 2018 s-au inregistrat cu 0.85% mai putine firme decat in 2017. Din cele 135 532 de firme nou inregistrate pe intreaga durata a anului doar 48 195 se pastreaza neradiate pana la sfarsitul anului.

Se observa ca Dambovita este judetul cu cea mai mare fluctuatie a firmelor, fiind printre primele judete cu o crestere procentuala a inregistrarilor de firme noi, dar si printre primele judete cu o crestere foarte mare al numarului de radieri. Judetul nu prezinta un mediu propice pentru dezvoltarea de noi afaceri. Cele mai stabile judete din punct de vedere al mediului de afaceri, luand in considerare evolutia inregistrarilor si radierilor, sunt Dolj, Iasi si Covasna.

Folosind acelasi mod de analiza, cele mai stabile domenii de activitate in 2018 au fost Industria extractiva, productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat; si intermedierile financiare si asigurari.

Evolutia pietei imobiliare in contextul economic al anului 2018

In perioada ianuarie – august a anului 2018 s-au eliberat 33 900 permise de constructie, reprezentand o crestere de aproximativ 6.77 % fata de aceeasi perioada a anului 2017. Insa cererea, masurata direct de numarul persoanelor interesate de achizitionarea unei locuinte, a scazut cu 11% in 2018 fata de 2017 la nivelul celor sase mari orase ale tarii (Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara, Constanta si Brasov). Bineinteles, scaderea cererii este direct corelata cu scaderea numarului de tranzactii. Astfel, ANCPI semnaleaza o scadere de 10.2% a imobilelor vandute la nivel national in 2018 fata de 2017. Si pentru ca atunci cand vorbim despre piata imobiliara, vorbim implicit si despre preturi putem preciza ca scaderea cererii a fost amplificata de faptul ca potentialii clienti nu au mai fost dispusi sa accepte scumpiri asemanatoare celorlaltor ani, aceasta scumpire referindu-se la o majorare de 5.3% a preturilor imobilelor rezidentiale in 2018 fata de 2017. Acest lucru ne indica in mod direct cum cererea a devenit mai elastica fata de preturile din piata. Mai simplus spus, pretul mai ridicat sau mai scazut reprezinta un stimulent mai puternic pentru cumparator sa nu achizitioneze, sau respectiv, sa achizitioneze un imobil.

Bilantul simplificat al anului 2018 arata ca se construiesc mai multe imobile, in timp ce numarul de tranzactii scade, avand in vedere nivelul prea avansat al preturilor. Aceasta latenta intre flexibilitatea adaptarii preturilor poate cauza coplesirea pietei cu imobile prea scumpe pentru a putea fi achizitionate de majoritatea populatiei. Un astfel de eveniment va grabi adaptarea preturilor oferite de constructori pentru a intalni cerinta pietei. Ofertantii vor fi determinati sa faca acest lucru si din cauza amenintarii blocajului financiar cu care se pot confrunta. In aceste conditii decizia de achizitionare a unui imobil ar trebui amanata. In plus, decizia de achizitionare a unui imobil contractand un credit nu este o idee buna, deoarece dobanzile din mediul economic curent nu permit obtinerea unui credit avantajos.

 

Activitatea Bursei de valori Bucuresti si evolutia sentimentului investitorilor in 2018

Bursa de valori Bucuresti a inregistrat in anul 2018 un profit net de 10.2 milioane RON, semnaland o scadere de 30.56 % fata de profitul net de 14.69 milioane RON inregistrat la sfarsitul anului 2017. Valoarea tranzactiilor de actiuni, unitati si drepturi a prezentat o scadere, insa valoarea tranzactiilor de certificate si titluri de valoare a crescut considerabil. Scaderea profitului BVB reflecta comportamentul investitorilor care, considerand ca situatia economica este precara, au tranzactionat mai putin si cu valori mai mari, in plus preferand instrumentele financiare mai sigure.

Randamentul din dividende al investitiilor a avut un parcurs constant, si desi majoritate companiilor listate la BVB sunt estimate ca fiind subevaluate, investitorii au inceput sa evite viitoare investitii atat timp cat acestia simt mediul economic ca fiind nesigur.

Romania se afla momentan pe lista tarilor ce prezinta statutul de Piata de Frontiera, insa FTSE Russell, aceeasi compania in spatele indexului FTSE 100 a bursei din Londra, a reasigurat posibilitatea de trecere la statutul de Piata Emergenta Secundara. Acest lucru se datoreaza lichidatii suficiente pentru a sustine investitii globale semnificative. BVB a anuntat ca incearca sa genereze aceasta schimbare prin continuarea sustinerii lansarii de IPO-uri (Oferte Publice Initiale), dar si prin extinderea programelor de educatie financiara.

Ratingul Fitch pentru datoriile pe termen lung in moneda locala este de „BBB-”. Fitch se pune de acord cu cel de-al doilea mare gigant al raitingurilor financiare, Standards & Poor, cu privire la aceasta clasare. Ratingul primit nu prezinta modificari fata de anul trecut, insa Fitch a avertizat asupra coruptiei in crestere, dar si asupra pericolelor venite din mediul macroeconomic. Ratingurile indica siguranta investitiilor bazat pe actiunile si masurile economice abordate, desigur tinand cont si de parcursul anterior si momentul actual al economiei. „BBB-” indica o performanta slaba sau mediocra a investitiilor, indicata si de demersul neperformant al pretului indexului BET (Bucharest Exchange Trading); indice de referinta al pietei locale de capital. In 2018 revine si discutia fragilitatii pietelor de capital externe, mai ales a celor din America de Nord care au inregistrat scaderi dramatice incepand cu luna Septembrie. Riscul unei potentiale crize a fost vehiculat, avand in vedere distributia banilor in piata, a datoriilor colosale si in crestere a guvernului Statelor Unite, dar si a altor divergente din piete. Analistii de pe Wall-Street continua sa seteze preturi tinta mai ridicate pentru companiile componente ale indexului S&P500 in timp ce veniturile raportate la numarul de actiuni scad. Se pare ca investitorii inca sunt foarte optimisti, crezand ca perioada cea mai rea a trecut, insa nu credem ca pierderea suferita a fost de ajuns pentru resetarea pietei. Pentru urmatorii doi ani se recomanda precautia referitor la viitoarele investitii in instrumentele financiare cu un grad mai ridicat de risc precum actiunile, CFD-urile, bunurile etc.

Modificari salariale si piata de munca in Romania

Privitor la salarii, 2018 a cunoscut cateva modificari, precum mutarea contributiilor sociale de la angajator la angajat, dar si majorari ale salariilor nete. Salariul minim net a prezentat majorari intre 100 si 170 lei, insa pentru fiecare astfel de salariu, angajatorul a fost nevoit sa suporte cheltuieli mai mari cu 9% fata de anul precedent. Salariul mediu net a cunoscut si el majorari puternice ajungand de la 2 629 RON in 2017 la 2 957 RON in 2018.

Somajul in anul 2018 a fost de 6.6% in scadere fata de procentul de 6.64% inregistrat in anul 2017. Fondul Monetar International (FMI) estimeaza o scadere a somajului de pana la 6.55% in anul 2019. Un studiu condus de PricewaterhouseCoopers (PwC) despre piata de munca din Romania, arata ca cererea pentru forta de munca se pastreaza ridicata in zonele dominate de marile orase ale tarii (Bucuresti, Constanta, Timisoara), elaborand o strategie de mutare a fortei de munca din zonele cu oferte mult peste nivelul de cerere in zonele cu deficit. In acest scop a contribuit si Ministerul Muncii cu elaborarea Strategiei pentru Ocuparea Fortei de Munca 2014 – 2020, care isi propune o rata de 70% de ocupare a fortei de munca pentru grupa de varsta 20-64 ani. Metodele folosite sunt dificil de cuantificat din rapoartele anuale oferite de Minister insa Institutul National de Statistica stabileste ca ocuparea in conditiile puse de programul descris anterior este de 69.5%, fiind date incurajatoare pentru piata de munca din Romania.

Acelasi studiu al PricewaterhouseCoopers recunoaste o inflexibilitate in luare de masuri pentru a depasi crizele locale de pe piata de munca romaneasca, insa chiar si in acest context exista orase care reusesc sa mentina o rata a somajului de sub 1%. Acest lucru este datorat investitiilor straine, dar si a unei migrari a fortei de munca spre Vest si Centru influentata de existenta unor locuri de munca stabile, dar mai ales, a salariilor mai atractive.

Parcursul inflatiei si modificarile preturilor de consum ale bunurilor

In contextul in care consumul intern a cunoscut o crestere a ponderii in formarea PIB-ului pe anul 2018, este esential sa cunoastem si cresterile de pret pentru bunurile achizitionate de consumatori.

Rata anuala a inflatiei se pastreaza constant la 2.5%, Fondul Monetar International (FMI) estimand ca aceasta sa se pastreze la acest nivel si pe perioada anului 2019. Indexul pretului de consum total (IPC) masurat anual a cunoscut o crestere de 4.63% in anul 2018 fata de 2017, acest index reprezentand defapt cresterea preturilor bunurilor in perioada masurata. Acesti doi indicatori au contribuit la cresterea nivelului general al preturilor, dar avand in considerare inflatia si IPC-ul pe anul 2018, salariile au fost ajustate corect la situatia economica a Romaniei.

Evolutia ROBOR si activitatea Bancii Nationale a Romaniei

Indicele de referinta ROBOR a fost fost stabilit, la sfarsitul anului 2017, la 2.05% pentru o perioada de trei luni si la 2.32% pentru o perioada de 12 luni. La sfarsitul anului 2018 acelasi indice a fost stabilit la 3.02% pentru o perioada de trei luni si, respectiv, la 3.51% pentru o perioada de 12 luni. Aceste rate mai mari fac creditele mai putin accesibile sau mai putin atractive. In aceste conditii nu se recomanda contractarea creditelor, mai ales daca acest credit se doreste a fi folosit pentru nevoi personale.

Activele BNR erau estimate la 196.83 de miliarde RON la sfarsitul anului 2017 si la 202.04 miliarde RON la sfarsitul anului 2018. Intre cresterea activelor BNR si randamentul instrumentelor financiare exista o oarecare sincronizare, si de aceea este important sa urmarim si aceste date. Deocamdata nu au existat divergente, dar in viitor putem intalni astfel de cazuri. Daca randamentul instrumentelor financiare este in scadere atunci cand activele BNR cresc, putem afirma ca instrumentele financiare sunt nepopulare si le putem gasi la un pret mai redus. Analog, scaderea activelor BNR si cresterea randamentului intrumentelor financiare, semnaleaza un supraoptimism al investitorilor, piata in care intalnim preturi supraestimate. Cel din urma caz este intalnit in pragul crizelor financiare, acesta fiind inca un motiv in plus pentru care este bine sa urmarim corelatia dintre cresterile indicatori, precum cei descrisi anterior, de pe piata financiara.

In 2017 BNR a recunoscut nesiguranta cadrului legislativ asupra guvernarii sectorului financiar, costurile mari de finantare care au urmat ratelor mari a dobanzilor si unui leu mai slab; si in final, deteriorarea optimismului investitorilor in economiile in curs de dezvoltare in contextul aparitiei unor socuri macroeconomice in plan intern si extern. Astfel, Banca Nationala a incercat sa minimizeze aceste riscuri si sa asigure continuarea dezvoltarii economie a Romaniei. Insa in 2018 BNR avea sa fie si mai activa recunoscand drept riscuri: (i) inasprirea conditiilor financiare la nivel global, (ii) cresterea datoriilor din sectorul public si privat, (iii) nesiguranta geopolitica fata de politicile protectioniste privind comertul, plus dezvoltarea procesului de parasire a Uniunii Europene de catre Regatul Unit, (iv) riscul lichiditatii si dezvoltarii metodelor bancare nereglementate, (v) expansiunea cryptomonedelor si riscul lor asociat cu securitatea in mediul virtual, noile tehnologii finanicare si alte activitati in afara zonelor de reglementare. Multe dintre aceste urmand sa aiba efecte reale, puternice asupra demersurilor economie ale Romaniei.

Tehnologia blockchain si monedele virtuale

Monedele virtuale sau cryptomonedele sunt elemente digitale care pot constitui metode de plata avand drept caracteristici viteza imediata a transferului si securitatea criptografica. Monedele virtuale nu pot fi contrafacute intrucat sunt inregistrate in Blockchain, care reprezinta un registru al tranzactiilor ce este conectat la toate terminalele ce folosesc cryptomonede. Sistemul este, teoretic, imposibil de fraudat din acest motiv; o schimbare trebuie sa aiba loc pe toate device-urile pentru a fi acceptata. In plus monedele virtuale sunt descentralizate, ceea ce face ca monedele virtuale sa nu poata fi manipulate de oricare guvern sau alte autoritati centrale.

Multe cryptomonede au fost create fara a avea o utilitate specifica, fiind nefundamentate. Lucru de care multi invetitori marunti nu au tinut cont, pierzand sume importante. In 2018, investitorii au cunoscut si momente de euforie, la inceputul anului, dar si momente de criza la sfarsitul anului, pastrandu-se o tendinta de scadere pentru intregul an. Capitalul total al pietei de cryptomonede intalnind un declin de 82% pe perioada anului 2018.

Aceasta puternica descrestere a pietei de cryptomonede poate fi cauzata de pierderea increderii investitorilor in aceste metode de plata, dar si de cadrul legislativ care s-a modificat puternic, unele tari introducand restrictii sau reglementari pentru monedele virtuale.

Tehnologia pe baza Blockchain inca are potential urias pentru viitorul metodelor de plata, iar piata de cryptomondele inca este activa, fiind evaluata la 121.74 miliarde USD la sfarsitul anului 2018.

• • Valoarea pietei

 

• Crypto

 

Considerente finale

La prima vedere situatia economica a Romaniei pare buna pentru o tara in curs de dezvoltare, insa populatia Romaniei a scazut si in 2018, ajungand la 19.53 milioane fata de 19.629 inregistrate in 2017. Estimarile FMI nu sunt deloc incurajatoare intrucat acestea prezic o scadere si pentru anii viitori. Aceasta, impreuna cu reticenta investitorilor fata de mediul de afaceri romanesc trag un puternic semnal de alarma cu privire la fragilitatea si nesiguranta viitorului mediului economic din Romania, iar acestea nu pot fi complet justificate de cifre, insa cu ajutorul lor putem determina urmatoarele posibile cauze ale incertitudinii fata de spatiul economic romanesc:

• Exploatarea nesustenabila a padurilor, in conditiile in care ultimele date din 2017 arata ca s-a instalat o tendinta descendenta a regenerarii forestiere, desi continuam sa exploatam la fel de mult, in conditiile in care Romania inca se afla sub media europeana de suprafata ocupata de padure raportata la suprafata totala;
• Cresterea impozitelor pentru a suplini deficiente ale altor industrii de formare a PIB-ului se poate dovedi problematica in contextul in care banii nu vor fi folositi pentru revitalizarea industriilor care au prezentat descresteri; in plus limiteaza consumul;
• In 2018, exportul net negativ poate fi pus atat pe seama razboaielor comerciale, dar si pe seama proastei administratii guvernamentale care a intarziat in a incheia acorduri pentru a limita impactul socurilor macroeconomice;
• World Happiness Report, care este o publicatie anuala a Natiunilor Unite ce indica nivelul de fericire nationala, si implicit, calitatea vietii perceputa de locuitorii tarii, claseaza Romania cu cinci locuri mai sus in 2018 fata de 2017, devenind astfel tara cu a 52-a cea mai fericita populatie din lume; aceasta crestere datorandu-se majoritar cresterii nivelului PIB-ului pe cap de locuitor;
• Dezvoltarea proasta a infrastructurii; comparand datele din 2016 cu cele din 2018 ale indexului de infrastructura centralizat de World Bank, ne arata ca Romania a prezentat o majorare a infrastructurii de 1%, in timp ce Bulgaria a reusit sa isi imbunatateasca infrastructura cu 17%;
• Guvernul continua sa se indatoreze extern, datoria externa a Romaniei majorandu-se in 2018 cu 5.3% fata de 2017;
• Coruptia este in crestere si in 2018 fata de 2017, direct aratat comparand indexul perceptiei coruptiei din cei doi ani; aceasta are consecinte grave asupra democratiei, cresterea coruptiei slabind democratia;
• In indexul Usurintei de Conducere a Afacerilor, compus de World Bank, Romania a fost declasata in topul global, din pozitia 45 pe care o ocupa in 2017, la pozitia 52.

Echipa Idea Perpetua va sta la dispozitie pentru discutii preliminare fara costuri financiare referitoare la mediul economic local si international, mediul de afaceri si diferite informatii deosebit de importante pentru sectorul dvs de activitate.

Contact